La cate grade se spala dresurile?

Dresurile se spala la 30 de grade, cu detergent lichid, fara balsam si fara inalbitor, cu centrifuga sub 600 de rotatii sau
deloc, de preferat intr-un saculet de plasa. Uscarea se face pe umeras sau intins pe un prosop, niciodata in uscatorul de rufe si niciodata pe calorifer.

Da, se pot spala in aceeasi masina cu restul rufelor, atata timp cat programul e la 30 de grade, centrifuga e mica si dresurile stau intr-un saculet inchis. Saculetul nu e un moft: le tine departe de fermoare, de carlige si de frecarea cu blugii. Il gasesti la noi, la accesorii de lenjerie, in doua marimi.

Restul articolului explica de ce, pentru cazul in care vrei sa stii ce se intampla de fapt in masina de spalat.

Ce se strica, de fapt

Un dres are doua fibre, iar ele nu mor din aceleasi motive.

Poliamida, adica nailonul, e firul care se vede. Rezista bine la tractiune, nu absoarbe aproape deloc apa si se usuca repede. Se topeste pe la 215-225 de grade daca e poliamida 6, si pe la 255-265 daca e poliamida 6.6, deci nu are cum sa pateasca ceva de la temperatura din masina de spalat. Asta nu inseamna ca e indiferenta la caldura: forma dresului e data de o fixare termica pe forma, la putin peste o suta de grade, iar poliamida uda se inmoaie mult sub punctul ei de topire. Spalarile calde repetate relaxeaza tocmai forma aceea. Punctul ei slab ramane insa frecarea: firicelele din care e rasucit firul au fiecare sub 20 de microni si se taie la orice muchie ascutita, de la unghie la fermoar, la pielea aspra a calcaiului.

Elastanul e firul care nu se vede si care face toata treaba de intindere si de revenire. Lycra e cel mai cunoscut nume comercial al lui, dar e aceeasi fibra. Se poate intinde de cateva ori fata de lungimea lui, pana la rupere de cinci sau sapte ori, si revine aproape integral atata timp cat ramane in domeniul lui normal de lucru. Peste acel domeniu, o parte din alungire ramane, iar tricotul nu mai revine complet. De aici si regula de marime din articolul precedent.

Ce il uzeaza pe elastan e mai putin spectaculos decat se crede si merita spus corect, pentru ca circula multe prostii. Nu exista o temperatura magica la care elastanul se topeste sau se distruge; industrial, fibra se fixeaza pe forma la peste o suta optzeci de grade si supravietuieste. In masina de spalat lucreaza altceva: apa calda accelereaza o reactie chimica lenta din structura fibrei, alcalinitatea detergentului o accelereaza in plus, iar agitatia si centrifugarea adauga solicitare mecanica. Efectul nu se vede dupa o spalare. Se aduna peste zeci.

De aceea toti producatorii de dresuri scriu pe eticheta maximum 30, uneori 40 de grade. Nu pentru ca 41 ar distruge dresul, ci pentru ca fiecare grad in plus, repetat, consuma din rezerva lui de revenire.

Ii mai fac rau doua lucruri, mai putin evidente. Clorul din inalbitori rupe pur si simplu lanturile moleculare ale elastanului, iar aici efectul e rapid si vizibil. Iar grasimea, adica sebumul pielii, cremele si balsamul de rufe, se depune pe fir si ii taie din revenire fara sa se vada nimic pe dres.

Asa se explica cele doua feluri in care moare un dres. Cand se lasa la genunchi si la glezna, a obosit elastanul. Cand face fir tras, a cedat poliamida.

Spalarea

Temperatura: 30 de grade. Nu e o recomandare de prudenta inventata de noi, e ce scrie pe eticheta oricarui dres serios.

Centrifugarea: sub 600 de rotatii, sau deloc. Centrifuga nu strica prin caldura, ci prin frecare: dresul se lipeste de tambur si de restul rufelor si se freaca de ele cu forta. La 1.200 de rotatii, un dres de 15 den poate iesi cu fire trase din propria masina de spalat.

Saculetul. E cel mai ieftin lucru din tot articolul si singurul care se cumpara o data. Noi tinem pe raft saculetul textil cu fermoar in doua dimensiuni, mic de 20 pe 30 de centimetri si mare de 30 pe 40, din poliester, cu tesatura destul de rara cat sa treaca apa si detergentul, plus un cos cilindric rigid pentru sutiene, care le impiedica sa isi piarda forma. Pentru dresuri e de ajuns cel mic. Se pun doua sau trei perechi in el, se inchide fermoarul si intra in masina cu restul rufelor.

Detergentul: lichid, cu jumatate din doza de pe ambalaj. Detergentii pudra contin de regula agenti de albire pe baza de oxigen, plus particule care nu se dizolva complet la 30 de grade si raman in tricot.

 Oxigenul e mai bland cu elastanul decat clorul, dar tot nu ajuta. Inalbitorii cu clor, adaugati separat, sunt de evitat categoric. Daca speli de mana si folosesti sampon, alege unul simplu, fara balsam incorporat si fara siliconi, exact din motivul de mai jos.

Balsamul de rufe: nu. Balsamul functioneaza depunand pe fibre un strat de substante grase care le fac moi la atingere. La bumbac e placut. La elastan e chiar stratul care ii taie din revenire, iar efectul se cumuleaza spalare de spalare. Daca vrei un dres mai moale la atingere, ia unul cu fir multifilament sau din microfibra; nu se rezolva din balsam.

Cat de des: dupa fiecare purtare. Transpiratia lasa in tricot saruri care, uscate, devin cristale mici si abrazive, iar sebumul pielii se depune pe elastan. Spalarea corecta costa dresul foarte putin. Purtarea repetata fara spalare il costa mai mult.

Consecinta practica a ultimului punct, pe care e cinstit sa o spunem: daca porti dresuri in fiecare zi la birou, ai nevoie de patru sau cinci perechi in rotatie, nu de una. E si motivul pentru care majoritatea clientelor noastre cumpara cate trei sau patru perechi odata, din acelasi model si aceeasi culoare.

Uscarea, unde se pierd cele mai multe dresuri

Uscatorul de rufe nu se pune in discutie, oricat ar scrie pe eticheta lui ca are program pentru delicate. Lucreaza la 50-70 de grade, in functie de tip, si invarte rufele o ora, adica exact combinatia care oboseste si elastanul, si poliamida.

Caloriferul e la fel de rau, doar mai lent. Un dres intins pe un calorifer sta ore intregi la o temperatura pe care nu i-ai da-o niciodata in masina. Daca usuci rufele in baie iarna, pune-l pe umeras, la distanta de sursa de caldura, nu pe ea.

Varianta corecta nu costa nimic. Scoate dresul din masina, nu il stoarce prin rasucire, pentru ca rasucirea il intinde intr-o directie in care nu e facut sa se intinda. Apasa-l intre doua prosoape si atarna-l pe umeras sau lasa-l intins pe un prosop. Poliamida nu tine apa, deci se usuca de regula in cateva ore la temperatura camerei. Nu la soare direct: ultravioletele ingalbenesc poliamida deschisa la culoare si o fac casanta in timp.

Ce circula si nu e adevarat

„Uda dresul nou si pune-l la congelator peste noapte, va tine mai mult." Circula de decenii si nu are nicio explicatie fizica. Nici poliamida, nici elastanul nu isi schimba structura la minus optsprezece grade, iar apa inghetata in tricot, daca face ceva, il intinde putin acolo unde se dilata. Ce ajuta cu adevarat la prima purtare e mult mai banal: sa il pui corect, fara sa tragi de betelie.

„Fixativul de par opreste firul tras." Ca solutie de urgenta, partial. Lipeste firicelele intre ele si poate opri o desirare de la a se lungi, pentru cateva ore. Nu repara nimic si lasa un strat lipicios care aduna praf. Lacul de unghii transparent, pus la capatul desirarii, face acelasi lucru mai discret.

„Dresurile scumpe nu se desira." Exista constructii anti-desirare, la care structura tricotului impiedica desirarea sa se propage in lungime. Sunt reale, se gasesc mai ales la modelele mai groase si costa de cateva ori mai mult. La dresurile clasice, pretul mai mare cumpara fir mai bun si tricot mai uniform, nu imunitate la unghii.

Inainte de punere

Din firele trase pe care le vedem la dresurile returnate, cele mai multe apar la punere, nu la purtare. Trei gesturi le elimina aproape complet, si niciunul nu dureaza mai mult de cateva secunde.

Scoate inelele si ceasul. Nu pentru ca se agata de fiecare data, ci pentru ca se agata o data din zece, iar acea data e de obicei la prima purtare.

Da atentie calcaielor. Pielea foarte uscata de la calcai se comporta, ca textura, ca un smirghel fin, iar un dres de 15 den nu trece peste ea fara urme. O crema seara rezolva problema pentru tot sezonul.

Pune dresul cu piciorul adunat colac si trage chilotul cu palmele, nu cu degetele. Pielea uscata a mainilor se agata de poliamida, pielea putin umeda aluneca. E acelasi motiv pentru care fabricile aplica la finisare un strat fin, de regula pe baza de silicon, care da tuseul moale si ajuta dresul sa alunece la punere.

Depozitarea si momentul in care un dres s-a terminat

Dresurile se pastreaza rulate, nu impaturite in patru si nu inghesuite intr-un sertar cu curele si fermoare. 

Rularea nu lasa cute permanente si nu intinde elastanul intr-un singur loc. In ambalaj, la adapost de lumina si de caldura, un dres nou sta mult timp fara probleme, desi elastanul imbatraneste incet chiar si nepurtat, deci un dres uitat de zece ani in sertar nu mai are revenirea unuia nou.

Cum stii ca un dres si-a trait viata, chiar daca nu are nicio gaura? Poarta-l o ora si uita-te la genunchi. Daca tricotul ramane lasat, cu ochiurile deschise, elastanul a obosit si dresul nu mai revine. Mai poate fi purtat sub pantaloni, la frig, dar nu mai e un dres de purtat la vedere.

Cat tine un dres, cinstit? Din ce vedem la retururi si din ce ne spun clientele, un dres bun, ingrijit asa cum scrie mai sus, tine zeci de purtari. Acelasi dres spalat cald, cu balsam, si uscat pe calorifer, tine cateva. Nu sunt cifre din laborator, sunt din marfa care se intoarce la noi.

Scoala Carouri este rubrica tehnica a magazinului carouri.ro.

Mai avem un articol si inchidem seria. Data viitoare luam categoria la care ne certam cel mai des cu descrierile de pe ambalaj: compresie, sustinere, modelare.