Ce înseamnă den la dresuri?

Den, sau denier, e o unitate veche, moștenită din comerțul cu mătase. Măsoară cât cântăresc 9.000 de metri de fir. Nimic mai mult. Nu spune cât de des e tricotat firul, din câte fire subțiri e făcut, dacă e mat sau lucios sau cât elastan s-a pus lângă el.                                                                          

Pe fișele tehnice ale fabricilor veți vedea și dtex, care numără gramele la 10.000 de metri în loc de 9.000. E același lucru spus altfel: 15 den înseamnă 16,7 dtex. Pe ambalaj rămâne den, pentru că așa s-a obișnuit lumea să citească de câteva decenii încoace.

Cât de subțire e, de fapt, un fir de 15 den? Dacă ar fi un singur fir plin, ar avea în jur de 43 de microni, adică între jumătate și două treimi dintr-un fir de păr. În realitate cele mai multe fire de 15 den sunt împărțite în cinci sau șapte firicele, fiecare sub 20 de microni, de câteva ori mai subțiri decât un fir de păr. De acolo vine și senzația de nimic pe picior, și fragilitatea.

Cifra mai mare înseamnă fir mai gros, deci dres mai opac: 15 den e transparent, 40 den e semi-opac, iar de la 60 den în sus dresul e opac.

Dacă atât căutați, ați aflat și puteți pleca liniștită. Ce urmează e pentru cazul în care ați cumpărat vreodată două perechi de 15 den, de la două mărci diferite, și v-ați întrebat de ce una arată ca și cum n-ați avea nimic pe picior, iar cealaltă lucește ca un ciorap de bal.

De ce două dresuri de 15 den nu arată la fel

Patru lucruri, pe care ambalajul nu le scrie și care schimbă complet cum arată și cât ține un dres, cu aceeași cifră.

Texturat sau fin, lucios sau mat

Sunt două alegeri diferite, făcute în două momente diferite ale procesului, și se confundă des.

Plat sau texturat se decide mecanic. Poliamida, adică nailonul, iese din mașina de filat ca un fir drept, care se numește plat. Dacă e trecut printr-un proces de texturare, care îl încrețește microscopic, capătă volum, devine mai moale la atingere și acoperă mai bine pielea, pentru că încrețiturile umplu golurile dintre ochiuri.

Lucios sau mat se decide chimic, mult mai devreme. În poliamida topită se adaugă dioxid de titan, mai puțin sau mai mult, iar de aici vin denumirile lucios, semi-mat și mat. Un fir poate fi plat și semi-mat, sau texturat și lucios. Combinațiile sunt libere.

De asta Marilyn Super 15, semi-mat, și Knittex Danielle, lucios, sunt amândouă de 15 den și arată complet diferit pe picior. Nu e una mai bună decât cealaltă. Matul e pentru zi și pentru birou, luciosul pentru seară.

Din câte fire e făcut firul

Un fir de 20 den poate fi un singur fir de 20 den, care se numește monofilament, sau unul realizat din zece firicele de câte 2 den răsucite împreună, care se numește multifilament.

Monofilamentul dă maximul de transparență și de luciu, dar e mai puțin iertător: dacă se rupe, s-a rupt firul, iar deșirarea pornește imediat. Multifilamentul e mai moale, mai mat, acoperă mai bine, iar ruperea unui firicel din zece nu întrerupe firul, deci suportă mai bine o agățare mică.

Fabricile nu scriu asta pe ambalaj, dar se simte la atingere. Multifilamentul e catifelat și cald. Monofilamentul e neted, lunecos, ușor sticlos.

Cât elastan e și cum ajunge în tricot

Un dres clasic de 15 den are în jur de 10% elastan. Elastanul e fibra care nu se vede și care face toată treaba de întindere și de revenire; Lycra e cel mai cunoscut nume comercial al lui, dar e aceeași fibră. La Super 15 scrie pe ambalaj 90% poliamidă, 10% elastan.

Contează însă și cum ajunge elastanul acolo. Într-o construcție vanisată, firul de elastan e alimentat împreună cu poliamida pe fiecare rând de ochiuri. În construcția mai ieftină, intră din două în două rânduri. Prima variantă dă un tricot mai uniform și cu revenire mai bună după o zi de purtat, consumă mai mult elastan și merge mai încet pe mașină, deci costă mai mult.

Fabricile își denumesc comercial construcțiile bune în fel și chip, „3D" fiind cel mai frecvent nume. E o denumire de marketing, nu un standard, și înseamnă lucruri ușor diferite de la o marcă la alta. O găsiți la câteva modele de la noi, de exemplu la colanții Marilyn GS247 din microfibră 3D.

Diferența nu se vede la lumină, cum se spune uneori. Se simte la a cincea purtare: un tricot cu elastan pe fiecare rând își revine mai bine peste noapte și se lasă mai greu la genunchi.

Cât de des e tricotat

Dresurile se tricotează pe mașini circulare mici, cu câteva sute de ace. Cu cât ochiurile sunt mai mici și mai dese, cu atât firul e mai bine protejat și dresul acoperă mai uniform. Două fabrici cu același fir de 15 den pot scoate tricoturi cu densități diferite, după cum e reglată mașina. Nu scrie nicăieri și nu se vede în cifre. Se vede în purtare.

Când și ce să cumpărați

• Pentru birou, toamnă și primăvară: 15 sau 20 den, semi-mat. E denul pe care îl vindem cel mai mult, de ani de zile, și nu întâmplător.
• Pentru octombrie și noiembrie, când nu mai e vară dar nu e nici frig: 40 den.
• Pentru iarnă, sub fustă: 60 den în sus. Sub zero grade, microfibră de 100 den sau bumbac.
• Pentru seară și evenimente: 5 până la 10 den, cu rezerva că se agață mai ușor.

Restul articolului explică de ce, și mai ales de ce două dresuri cu aceeași cifră pot fi două produse diferite.

Fiecare treaptă de den, cu ce avem pe raft

Den	Cum se vede pe picior	Când se poartă	La noi
5-8	aproape invizibil, se vede pielea, nu dresul	vară, evenimente, sandale	Marilyn Lux Line Air 5, Knittex Trinity 8, Marilyn Riviera 7/8
10	transparent, un văl foarte fin	primăvară, vară, birou	Marilyn Super 10, EGEO Summer 10
15	transparent, uniformizează piciorul	tot anul, cel mai vândut den la noi	Marilyn Super 15, Marilyn Super Forte 15, Knittex Jowita
20	transparent, dar se simte că e ceva pe picior	toamnă, primăvară, birou	Marilyn Super 20, Marilyn Rubens 20, Marilyn Relax 20
40	semi-opac, pielea se ghicește, nu se vede	octombrie, noiembrie	Marilyn Tonic 40, Marilyn Style 40
60	opac, culoare plină	iarnă, cu fuste și rochii	Marilyn Grazia 60, Marilyn Megan 60
100	opac, gros, microfibră	ger	Marilyn GS247 microfibră 3D, Talia Control 100
120-250	ca un pantalon subțire; la 250 e flaușat pe interior	sub zero grade	Marilyn Cotton 120, Velour 180, Arctica 250

 

Două observații pe marginea tabelului.

La 5 den prețul e de câteva ori mai mare decât la 15 den, deși e mai puțin material. Explicația nu e la raft, e în fabrică: un fir de 5 den se rupe mult mai des pe mașină, producția merge mai încet, iar procentul de perechi respinse la control e mai mare. Asta ne spun fabricile și așa arată și diferența de preț de la furnizori.

Peste 100 den, cifra devine mai degrabă o convenție. La un colant din bumbac, cum e Cotton 120, firul de bumbac nici nu se măsoară în den, are propriul sistem de numerotare, iar „120" e o echivalență de opacitate pe care o alege fabrica, ca să vă orienteze. Nu comparați 120 den bumbac cu 100 den microfibră gram cu gram. Comparați-le după cum vă țin de cald: microfibra e mai ușoară și mai elastică, bumbacul respiră mai bine și e mai plăcut pe pielea sensibilă.

Den-ul și rezistența: legătura e mai slabă decât credeți

„Dacă iau 20 den în loc de 15, ține mai mult." Puțin, da. Firul are cu o treime mai mult material pe aceeași lungime, dar diametrul lui crește doar cu vreo 15%, pentru că grosimea crește la rădăcină pătrată față de cantitatea de material. Deci rezistă ceva mai bine la agățare, fără să fie „cu o treime mai gros", cum sună cifra.

Iar cele mai multe dresuri nu mor de la firul prea subțire. Mor de la trei lucruri pe care den-ul nu le controlează:

Primul - felul poliamidei. Există poliamidă 6 și poliamidă 6.6, cifrele vin de la structura moleculei. Poliamida 6.6 rezistă mai bine la frecare și se comportă mai stabil la căldură. Poliamida 6 e mai ieftină și mai răspândită. Aici o să fim cinstiți: pe ambalaj scrie „poliamidă" la amândouă, așa cere legea, deci nu aveți de unde să știți la raft care e care. Se simte după câteva spălări, și cam atât se poate spune onest.

Al doilea - întăriturile. Vârful întărit, adică zona degetelor tricotată cu fir mai gros pe câțiva centimetri, și chilotul întărit, adică partea de sus tricotată cu fir mai gros decât piciorul, preiau exact zonele unde dresul se freacă de pantof și de scaun. Un 15 den cu vârf și chilot întărite poate ține mai mult decât un 20 den fără, pentru că cedarea începe aproape întotdeauna din zonele de frecare, nu din mijlocul piciorului. Când citiți „întăritură la chilot și vârf" în descrierea unui produs, asta înseamnă.

Al treilea - mărimea, și e cel mai frecvent. Despre el scriem separat, săptămâna viitoare, pentru că merită un articol întreg.

Cum citiți ambalajul în douăzeci de secunde

Pe orice ambalaj de dres din Uniunea Europeană trebuie să găsiți compoziția în procente, cu fibrele în ordine descrescătoare: „90% poliamidă, 10% elastan".

Apoi den-ul, pe care acum îl aveți. Apoi mărimea, trecută ca număr, cu un tabel de înălțime și greutate pe spatele ambalajului. Apoi, la dresurile mai bune, câteva cuvinte care chiar înseamnă ceva: mat sau lucios, vârf întărit, chilot întărit, cusături plate, clin din bumbac. Fiecare dintre ele e o alegere de fabricație pe care ați plătit-o.

Dacă mai apare o etichetă OEKO-TEX Standard 100 cu număr de certificat, înseamnă că produsul finit a fost testat pentru substanțe nocive de un institut independent, iar numărul se poate verifica pe site-ul OEKO-TEX. E o verificare pe care o facem și noi când lucrăm cu un furnizor nou.

Ce ne întrebați cel mai des

Care e cel mai potrivit den pentru birou, tot anul?

15 sau 20 den semi-mat. Sub 15 den se agață prea ușor la ritmul de zi cu zi, peste 20 den devine vizibil „dres" și limitează ținutele.

Dresurile de 40 den țin de cald?

Puțin. La 40 den tricotul e încă destul de rar cât să circule aerul. Căldura reală începe de la 60 den în sus, iar sub zero grade aveți nevoie de microfibră de 100 den sau de bumbac. 40 den e denul pentru „nu mai e vară, dar nu e nici frig", adică exact pentru octombrie.

De ce aceeași mărime îmi vine diferit la 15 și la 100 den?

Pentru că firul mai gros și elastanul mai mult dau un tricot care se întinde mai puțin. La modelele groase, dacă sunteți între două mărimi, luați-o pe cea mare.

Școala Carouri este rubrica tehnică a magazinului carouri.ro.

Săptămâna viitoare, articolul al doilea: mărimea, adică motivul pentru care un dres cedează aproape mereu în același loc.